Sunday, November 22, 2009

dulcegărie

mai rămaseră câteva
straturi de ozon
între mine şi tine
iubito
ce-o să mai rămână
din noi între noi
moartea vine prin vagoane
prin imaginare
prin vagoane imaginare
prin gât prin vârful ţestei
din chakra pulii
când te uiţi în moarte
să nu uiţi
de celelalte culori
de peste tot radiază moartea cu razele ei negre
vino şi ia-mă în mână ca pe un fulg de cenuşă
am să mănânc moarte până ce burta îmi va exploda
într-un curcubeu de intestine sânge organe şi şerpi multicolori
moartea vine călare pe doi călăreţi
unul alb unul negru
unul viu unul mort
din gura lor ies şerpi multicolori
ordonaţi divin
ca nişte cuvinte
oare
ce scrie pe moarte?

Tuesday, November 17, 2009

aud cum scârţâie scândurile din podeaua paradisului
şi presupunând că acesta se află geografic
deasupra
cineva o să ne aterizeze în cap
ca un avion pe o pistă
neiluminată

Monday, November 16, 2009

time

niciodată nu e prea târziu
spunea grigore
din partea cealaltă a timpului
întinzându-şi corpul peste secole

străbătând straturile realităţii
grigore se uită la ceas şi se adresează
grigorelui în care trăieşte
oare e azi?
oare e mâine?
oare sunt făcut din pâine
şi vin, după caz?
sunt acolo, sunt aici?
e afirmaţie sau ghici?
ia cheiţa asta şi bag-o în
gaura din osul pieptului
şi aşa cu inima deschisă
mergi în lume
în praf, ploaie, noroi şi vânt
să cunoşti răspunsul la întrebarea
morţii

Tuesday, November 10, 2009

am ajuns la o apă

peste apă nu se trece
apa se bea şi se pişă
dacă ai înţeles asta
ai să vezi ce muncă imensă te aşteaptă
ca să devii una cu
lacul
în care au murit atâţia

Sunday, October 25, 2009

Take that, internet!

Mai intru şi eu pe irc, ca omu. Eu cu nickul vampi, care e ambiguu -- o fi baiat sau fata? Nici eu nu mai stiu, ladies and gentlemen.

<Burlac_38> buna!
<Burlac_38> o vampa mica si dulce?!
<vampi> buna :)
<vampi> f dulce
<Burlac_38> si ... ce baieti iti plac?
<Burlac_38> te pot gusta si eu?
<vampi> vai, sa fie inalti si cu ochii caprui, si sa asculte manele ca mine
<vampi> ee
<Burlac_38> pai .. manelista dulce?
<vampi> mai dulce ca zaharul, draga
<Burlac_38> si daca te topesti daca te pup?
<vampi> alo
<vampi> gramatica
<Burlac_38> hmmm ...interesant
<vampi> tu ai multi bani?
<Burlac_38> niciodata nu ai multi bani
<Burlac_38> ce inseamna la tine multi bani?
<vampi> a, atunci nu prea ma intereseaza
<vampi> imi place sa fiu plimbata cu mercedes noaptea
<vampi> si imbracata in haine scumpe
<Burlac_38> sorry, nu am decit BMW
<vampi> a, e bine si BMW
<vampi> si ce haine porti tu?
<Burlac_38> depinde
<Burlac_38> blugi
<vampi> a, de obicei, ziua
<Burlac_38> si tricou
<vampi> ce marca de blugi draga
<vampi> a, te imbraci ca un cocalar
<Burlac_38> levis 501
<vampi> si ai si punga cu prenadez, sa se potriveasca cu costumul?
<Burlac_38> ok .. succes la alti cocalari!
<vampi> mersi sarantocule


And now, partea a doua, alt fraer:



<ciudat> cf?
<vampi> tst u?
<ciudat> la fel
<ciudat> de unde esti?
<vampi> u?
<ciudat> ploiesti
<ciudat> u?
<vampi> ploiesti
<ciudat> si tu
<ciudat> cati ani ai?
<vampi> da
<vampi> 19 u?
<ciudat> 24
<vampi> ce mare esti
<ciudat> pe unde stai in ploiesti?
<vampi> esti experimentat?
<ciudat> da
<vampi> ce stii sa faci
<ciudat> ce vrei tu
<vampi> dam i exempl
<ciudat> in primul rand sa vorbesc
<ciudat> sau cel putin sa tastez
<vampi> nu draga in pat
<ciudat> cum te numesti?
<vampi> nu ma satisfaci daca tastezi in pat
<ciudat> ce ai vrea k eu sa fac in pat sa te sadisfac
<ciudat> ?
<vampi> zi tu ce stii
<ciudat> sa fut precum masina de cusut
<vampi> vai masina de cusut are ac si inteapa si da sangele
<vampi> tu nu stii sa futi nu-i asa?
<ciudat> vrei sa vb mai serios
<ciudat> ?
<vampi> cum te cheama
<ciudat> uite id-ul meu de mess
<ciudat> adrianiulian90
<vampi> nu ma intereseaza mesul tau daca nu stii sa satisfaci in pat
<vampi> cu cate femei ai fost
<ciudat> nu le tin evidenta
<ciudat> nu sunt contabil de meserie
<vampi> fiindca n-a fost niciuna nu-i asa?
<ciudat> asa e
<vampi> dar cu baieti ai fost?
<ciudat> nu
<vampi> doar cu manutza?
<ciudat> nu
<vampi> dar tu ai putza?
<ciudat> da
<vampi> si n-o folosesti?
<ciudat> nu
<ciudat> vrei sa o folosesti tu?
<vampi> nu draga eu caut pe cineva cu experienta
<vampi> si curat, sa miroasa frumos
<ciudat> sunt curat
<vampi> dar n-ai experienta
<ciudat> si miros si frumos
<ciudat> ce spui?
<vampi> mergi la fete si apoi mai vorbim
<ciudat> pai de ce tu ce ai?
<vampi> pretentii
<ciudat> da-mi id de mess
<ciudat> sa ti arat poola
<vampi> nu vreau sa-ti vad pootza draga
<ciudat> te asigur k am si experienta
<ciudat> draga
<vampi> ce experienta? in instalatii? mecanic auto?
<ciudat> am frecat multe femeii
<ciudat> draga
<vampi> cum le freci tu
<vampi> adineauri ziceai ca nu
<ciudat> vrei sa mai fi una in plus
<vampi> a, nu stii sa ma faci sa ma simt speciala
<vampi> cum adica una in plus
<vampi> asa, ca pe o lista
<vampi> vai de capul tau dragule
<ciudat> da
<ciudat> nu tin evidente
<vampi> rusinica, zici cand una, cand alta
<vampi> ia du-te si freaca pe altele la cap
<ciudat> ok
<ciudat> pa
<vampi> pa pysy :*
<ciudat> deci
<ciudat> vrei sa ne intalnim sa vb
<ciudat> ?
<ciudat> spune
<vampi> nu draga, nu ma plictisi
* ciudat has quit (Quit)

Tuesday, October 20, 2009

Machinarium


Here's a game I enjoyed. Very nice graphics, animations and story. I'm not going to review it cause it's already been done better than I could:

http://www.endsights.com/reviews/10108/machinarium-review/

Cheers!

Monday, October 19, 2009

elucubristică

Mai întâi dăm drumul la muzică:

Tom Waits - Black Box Theme

Asculta mai multe audio diverse

fantomele locuiesc la fundul mării

am urcat pe scări şi am ajuns într-o cămăruie foarte cunoscută
în următoarea cameră erau ceilalţi părinţi ai mei

am coborât pe nişte scări până la fundul mării
am ajuns într-o cameră unde erau piraţi şi fantoma galbenă a unei fecioare



însă asterisc găsise o formulă funcţională pentru notele sufletului său
era împărţit în 12 jumătăţi, din care şapte erau bune şi restul greşite
dar toate erau necesare
învăţase să descompună sentimentele în note primare şi să-şi dea seama de originea lor
ştia că a descoperit o alchimie sonoră, ce putea fi cercetată în continuare
şi poate mai fusese descoperită de vreun temerar al trecutului
şi trecută, iscusit sau nu, pe hârtie

dar cine avea să-l înţeleagă
şi
mai important pentru momentul în care trăia
cine avea să-l suporte



dumnezeu nu te vindecă, doar îţi dă leacul



deasupra oraşului face podul un schelet uman uriaş
în craniu locuieşte preşedintele
preşedintele ţine legătura cu oraşul
şi cu dumnezeu

biblioteca este închisă deoarece bibliotecara şade şi plânge toată ziua fiindcă nu are o floare
avem nevoie de cartea doctorului tânăr despre vindecare şi cartea doctorului bătrân despre îmbolnăvire

am intrat în oraş şi am coborât pe nişte scări
am ajuns undeva sub oraş, unde spiritele pluteau la trei metri de la sol şi trei metri de la tavan
am găsit un mormânt de piatră, aşezat la o palmă sub apă
lacul era rotund, şi se zăreau peşti luminoşi
pe mormânt era un ghiveci
pe ghiveci scria "lapis nonsensicus"
în ghiveci era o piatră din care creştea o floare din sârmă
una din umbre ne-a zis că trebuie să-l găsim pe fiul pământului înainte de a creşte florile


And I leave you with this thought: Everything you can think of is true.

Tom Waits - Everything you can think

Asculta mai multe audio diverse

Zeno Clash

Zeno Clash, a First Person Brawler, using the Source engine.



A game with very nice visuals. It's hard to describe it, because it's so original in art, story and even gameplay. Well, at least I can't find references :P. You play as Ghat, one of Father-Mother's children, who kills him-her, and then runs away. Along the way you get to have fist fights with all sort of weird characters, some of which are your brothers and sisters (see, it's not sexist -- you get to punch ladies).

I really enjoyed the visuals. Very beautiful, and more importantly, fascinating.





Realtime art manifesto

Remember The Path? Well, here is some copy pasta that you can believe in:

Auriea Harvey and Michaël Samyn are new media artists who have embraced realtime 3D game technology as their artistic medium of choice. Realtime 3D is the most remarkable new creative technology since oil on canvas. It is much too important to be wasted on computer games alone. This manifesto is a call-to-arms for creative people (including, but not limited to, video game designers and fine artists) to embrace this new medium and start realizing its enormous potential. As well as a set of guidelines that express our own ideas and ideals about using the technology.

http://www.tale-of-tales.com/tales/RAM.html

Braid

Braid


Braid trailer

A 2D puzzle solving game, with the ability to shift time. While Prince of Persia: Sands of Time allowed you to shift time also, it was only for a limited amount of time, and wasn't used to solve puzzles. In this game, you use that ability to solve puzzles. Some of them are hard, but not impossible -- the thing is that they require unintuitive thinking -- you must use time shifting fully. It's really all you do, solve puzzles, and also follow the story.

The part I enjoyed most though was the graphics. Very nice painterly-style graphics, done by David Hellman.

Saturday, October 10, 2009

OPC

Let's take a look at other people's comics.

Comics I like:

Dinosaur Comics - http://qwantz.com/ - simple and witty. Me likey

Whispered Apologies - http://www.qwantz.com/apologies/ - Collaboration work between different artists. Some are HALLAREOUS!

Perry Bible Fellowship - http://pbfcomics.com/?comic=random - LOLZZ!!

Dresden Codak - http://dresdencodak.com/archives/ - Troublingly philosophical. I have no idea what they're talking about, but I like the graphics style. Also there's a tiny Carl Jung.

Wondermark! - http://wondermark.com/ - LOLOL

Flaky Pastry - http://flakypastry.runningwithpencils.com/archive.php - A nice story that doesn't suck!

Copper - http://www.boltcity.com/copper/ - Don't care for the story but I like the style.

Comics I don't like:

Questionable Content - http://questionablecontent.net./index.php - A story featuring less guys than girls, and indie rock culture jokes. Most of it is based on a weak sexual tension, based on the fact that the guy doesn't get to bang the chicks that enter his apartment until much later in the story, and even then there's tension between him and the chicks he hasn't banged yet. The problem here was that it's very transparent. Well screw it. The whole thing could end with a frickin gang bang.

Fredo and Pidjin - http://www.pidjin.net/ - Cheap, narrowminded and shallow jokes. The religion jokes are, to say the least, underdocumented. The sex jokes are also shallow and unimaginative. They sometimes get a cheap and fast laugh, but no more.

Ah well.

Friday, September 18, 2009

Pseudovis 9

Visătoarea: Doamna Obre

Urcam o scară în spirală, și pe masură ce înaintam se îngusta. Am ajuns la capătul ei, am ajuns în ureche. După ușă era un om de lut, mic cât să îl țin în palmă. Totul era în nuanțe de portocaliu galben. Foarte plăcut, dar spațiul era prea strâmt asa ca am plecat. La coborâre scările erau mai abrupte... Mi-a fost frică, asa că m-am întors cu spatele și mă țineam bine de balustradă.

Interpret: Constantin Âine al VII-lea, Esq.

Visul doamnei, sau domnișoarei, posibil suave, posibil urâtă cu spume, denotă o intuiție uluitoare a lipsei liftului din viața de zi cu zi, datorată faptului că, citez, ghilimele, încep citatul, "«am ajuns în ureche»", închei citatul, închei citatul, a... a... apciu!mmmmm încheiat citatul. Așadar, dacă suim pe scări în loc să luăm liftul, ajungem într-o ureche. O toană proastă sau poate mai grav de atât, o bătaie pe cinste dată omulețului de lut, care reprezintă dorința neîmplinită a autoarei visului de a mânca omuleți de ciocolată, în locul cărora n-a avut parte decât de omuleți de lut și bălegar. Portocaliul camerei în care a ajuns este, după cum bine știm, culoarea vulpilor. Așadar, s-a suit pe o scară și a ajuns la interiorul vulpii, care este, strâmtă. Domnilor poate le place să fie strâmtă, dar autoarea visului, fiind femeie, și, suspectăm, bunăciune, căută, în loc de un yoni strâmt, un simbol falic, singura cale de căutare fiind înapoi pe scări, pe care, după cum am văzut, le coboară cu spatele, așadar cu fundul în jos și expus, pentru a întâmpina un posibil obiect falic, întâlnit în drumul ei înspre pământ, unde avea să se trezească umedă.

Citat din "Viața lui Mihai Eminescu" de G. Călinescu

pg.143

Eminescu colecta seara într-un Fragmentarium toate elucubrațiile romantice care-i treceau prin minte sau îi erau sugerate de lectura cărților de duzină răscolite peste zi pe la anticari. Spre a ne da seama de visurile care înstrăinau pe poet de lumea colegilor și pe care le purta pe ulițele de noapte ale Vienei, vom analiza câteva din paginile de proză, scrise în raza unei epoci al cărei centru îl formează Sărmanul Dionis, dar gândite aproape sigur la Viena. Iată, de pildă, un proiect de nuvelă neterminată:
Temniță udă, podită cu cărămizi, gratii înalte de fier la ferestre, prin care privește palidă luna. O femeie albă ca varul, rezemată pe un stâlp, aiurează în fața cadavrului unui prunc, invocând pe un Ștefan, tată al copilului, care poartă coroană. E evreică, suferă pentru Izrail, iar copilul - în rătăcirea ei - este Mesia. Al doilea tablou ne înfățișează o uliță din Suceava, la miezul nopții. Într-o casă, bătrânul Levy Canaan și cu ginerele său Ruben, care a adus un sac plin în spinare, se ceartă asupra sumei cu care au vândut pe Hagar creștinului. Hagar se vede a fi fata lui Levy și mireasa lui Ruben. Pretinzând toți banii, Ruben e ucis de bătrân, care, îmbrăcând hainele domnești aflate în sacul amintit și, nebun, dorind să strângă bani spre a merge la Ierusalim, pornește pe sub zidul cetății Suceava, la închisoarea unde se află Hagar. Aceasta, văzând că nu e Ștefan, îl gonește. Al treilea tablou este mai lugubru și mai misterios. Un cavaler călărește prin mlaștinile Buceagului, spre un castel al cărui clopot îl aude din depărtare punînd urechea la pământ. Trece pe podețul mișcător, bate cu ciocanul în poartă, intră într-o liniște înfiorătoare, în vreme ce poarta se închide singură după sine. Condus de o flacără aeriană prin coridoare pustii și sinistre, se trezește în fața unui om grozav, care îl oprește cu sabia însângerată. Luând de la acesta o cheie, pătrunde în sfârșit într-o sală unde, într-un sicriu, doarme o fată frumoasă, păzită de statui de marmură neagră cu săbii în mâini. Statuile ridică săbiile, se strâng în jurul cavalerului, moarta se ridică, viteazul o sărută și totul se năruie. Când se scoală, cavalerul se află pe un pat de catifea, iar alături de el stă o femeie nespus de frumoasă, anume Angela.
O altă povestire tratează un caz de metempsihoză: Ne aflăm la Memphis în Egipt, într-o noapte de inevitabilă lună. Pe Nil, într-o barcă, se plimbă întristatul rege Tlà, căruia i-a murit soția Rhodope [...]. Regele debarcă pe treptele palatului, se urcă într-o sală mare, de unde are priveliștea nocturnă a metropolei și, luând o fiolă dintr-o bucată de ametist, toarnă într-o cupă cu apă sfântă de Nil trei picături de cerneală. Apa se face pe rând aurie, roză, albastră, și el vede în turburarea ei reîncarnările lui viitoare peste 5.000 de ani: un om bătrân, pleșuv, dormind la umbra unei biserici, în apa aurie, un tînăr frumos în cea roză și un om sinistru în cea albastră. Invocând pe Isis, aceasta răspunde: "Pulbere e ceea ce există întotdeauna. Tu nu ești decât o formă prin care pulberea trece." Muncit de gândul eternității, Tlà intră cu o faclă într-o piramidă în fundul căreia se află un lac. Eminescu avea, cum vedem, pasiunea misterelor concentrice si succesive. În lac se află o insulă acoperită cu o dumbravă. Regele aruncă facla într-o urnă de piatră, fluidul din ea se aprinde și, la lumina vâlvătaiei, faraonul trece lacul spre insulă, unde pe un piedestal se găsesc două sicrie. Într-unul din ele stă defuncta Rhodope. După ce-i deplânge moartea, regele cade pe pieptul ei și moare.
Peste câteva mii de ani, în Spania. Un cerșetor nebun care strigă "cucurigu", gonit cu pietre de copii, adoarme lângă palatul sfatului negustoresc din Sevilla. Baltazar - acesta-i numele nebunului - visează cum din gălbenușul unui ou devine cocoș, apoi pierde orice conștiință. Crezut mort, e dus la cimitir și îngropat în pripă în paie și puțin pământ, dar la țârâitul greierilor bătrânul se deșteaptă sănătos, însă fără memorie. Instinctiv, el se duce la o casă dintr-o ulicioară strâmtă, se îmbracă în haine frumoase și-și taie barba cu foarfecile și, astfel intrat în ființa unui marchiz, merge la casa unui conte pe a cărui fiică trebuia s-o ia în căsătorie, cu toată împotrivirea fetei. Rugat de fată, el face un gest nobil: renunță la căsătorie și-i dă jumătate din averea sa. Apoi, suindu-se într-o trăsură, iese din oraș și ajunge la un castel. Aci odăi goale, portrete șterse, uși ferecate. Cu o lumânare în mână intră într-o odaie fără ferestre, de-aci printr-un perete ce se desface coboară într-o subterană cu statui de cavaleri în piatră. Spărgând cu spada cămașa unui vin gros dintr-o bute ce stă pe tălpi de lemn și bând acest vin cu o cupă de argint, cade într-o dulce beție și adoarme. A doua zi, trezindu-se, deschide cu o cheie o subterană alăturată, unde se văd mulțime de lăzi cu argint. Într-altă hrubă, pe care o deschide, sunt lăzi cu aur, într-alta, în sfârșit, diamante, rubine, mărgăritare. În anume încăpere, într-un sicriu învelit cu o pânză albă, se găsește un craniu. În vreme ce misteriosul personaj declamă elogiul aurului, un individ care se cheamă și se simte marchizul de Bilbao, adică tocmai ce pretindea că este bătrânul prefăcut în marchiz, se deșteaptă într-o odaie a casei contelui, unde visase că făcuse ceea ce făcuse celălalt. El e mirat de actul de donațiune și de renunțarea la căsătorie, pe care le tăgăduiește și le retrage. Mirat, pleacă repede la castelul de țară, unde servitorii declară că venise încă o dată cu o zi înainte. După o cotrobăire a casei pustii, se oprește în fața oglinzii. Cu groază, observă că imaginea din oglindă are o individualitate proprie, stă serioasă când el râde și nu-i reproduce mișcările. Ca orice spaniol care se respectă, provoacă la duel propria sa imagine, care, ieșind dindărătul oglinzii, îl ucide. Curând după aceasta, Dona Ana primește înapoi actul de donație și scuze. Marchizul, rămas în credința că bogăția este totul, face experiențe erotice la Madrid. Pentru a pune la încercare pe Ella, îi mărturisește că nu mai are decât un milion, pe care i-l și dă. Ea pare indignată, țipă dragostea ei dezinteresată, dar, o dată în posesia banilor, fuge. La știrea ruinei marchizului toți prietenii îl părăsesc, și avatarul regelui egiptean Tlà moare a doua oară.
Al treilea act se petrece în secolul trecut, pe vremea țigărilor. Într-o biserică, s-ar părea în Franța, este expus pe un catafalc cadavrul unui tânăr, pe care-l deplânge o tânără fată. Un dr. Dreifuss susține însă că nu e mort, și într-adevăr, ducându-l acasă, mortul învie lângă mamă-sa. Legătura dintre tânărul Angelo și fată este mai mult decât o dragoste. Este instinctul unei afinități străvechi. Lui Angelo i se pare că el a fost rege egiptean, iar fata, soția sa Rhodope; fetei, că el a fost tânăr, apoi nebun; adică au amândoi amintirea reîncarnărilor. Ceea ce se petrece apoi este foarte tenebros. Un doctor de Lys duce pe Angelo cu ochii legați la clubul "Amicii întunericului", pentru a-l convinge de existența spiritelor. Sunând de trei ori dintr-un clopoțel și strigând "Abracadabra!", apare înaintea sa un androgin de o frumusețe demonică, Cezar sau Cezara. La cerere, demonul invocat schimbă bolta într-un salon, apoi într-o sală de bal. La o reprezentațiune improvizată în care joacă Angelo și Cezara, cel dintâi se lasă îmbrățișat de demonica fată, care-l cheamă în cabină și-l desfată cu goliciunea sa. De aci încolo Angelo se lasă cu desăvârșire dominat, sub o formă de masochism și chiar flagelantism așa de violent, încât cităm câteva rânduri, spre a vedea ce deziderate erotice zbuciumau spiritul lui Eminescu în acea vreme:
"Ea se juca cu el, îl strângea în brațe, [î]l desmierda ca pe un copil ori ca pe o pasere, pe care ar omorî-o strângând-o și desmierdând-o... Și fața ei netedă, plină, dulce se alătura de fața lui, el simți ca și când i-ar fi șters fața cu o catifea, gura ei se lipise de urechea lui... - Sunt demonul amorului - zicea încet - sunt un drac, s-o știi, s-o știi... Mă prind de tine ca iedera de stejar, până ce corpul tău se va usca în îmbrățișările mele, cum stejarul se usucă supt de rădăcinile iederei. Te nimicesc, voi să-ți beau sufletul, să te sorb ca pe o picătură de rouă în inima mea însetată... îngere! Ea-l înlănțuia cu brațele ei și cu picioarele... în strângea tare la piept, ca și când ar fi voit să-l sfarme, ca și când n-ar fi voit ca pieptul ei să se umfle..."
După un scurt episod, în care Cezara aruncă în brațele lui Angelo pe Lilla, fată blândă cu dulcegării burgheze, spre a-i da putința să aleagă între două amoruri..., între unul ordinar, meschin, și între durere, pasiune, turbare, între Lilla și Cezara, nuvela rămâne neterminată, ca o cărare ce se pierde într-o paragină.

Flames Og Araby - Misirlou

Friday, August 28, 2009

:D

chitara lui subsemnatul:



înregistreişăn de la subsemnatul



trăiască guitar rig 3 şi pirateria software :D

sux eh?

Friday, August 21, 2009

Pseudovis 8 (serie)

Visătorul: Marcu care trage-n cur cu Arcu, al III-lea

Vis 1.
Eram o cutie de lemn şi aveam o gaură rotundă. În cameră a intrat un marinar mare la corp, şi a scos penisul. M-am trezit speriat si transpirat.

Vis 2.
Eram un marinar mare la corp. Tocmai ajunsesem în port, şi căutam să mă distrez. M-am dus la femei şi acolo erau trei camere. Trebuia să aleg una. Am ales-o pe cea din stânga şi am intrat. Am scos penisul, dar nu se scula. L-am demontat, l-am pus pe cutie şi umblam la mecanismele lui să-l repar. Când l-am reparat, cutia dispăruse şi eu eram într-o piaţă de circulaţie. Înspre mine venea un poliţist. M-am trezit speriat.

Vis 3.
Eram un poliţist de trafic. Lucram într-o piaţă de circulaţie când a apărut un marinar cu penisul scos. M-am dus la el şi l-am întrebat ce crede despre stăpânii noştri. Atunci a dispărut şi în locul lui au crescut multe ciuperci. Acum eram pe o câmpie însorită. Am început să caut foarte atent între ciuperci. Erau multe, mari şi mici, dese. Din spate a venit un urs. S-a ridicat în patru labe şi a răcnit. Apoi mă fugărea printr-o pădure cu copaci pitici, care-mi ajungeau până la genunchi. M-am trezit cu puls ridicat.

Vis 4. Eram un fluture şi zburam din floare în floare. Florile erau de aur şi aveau gust de miere.

Vis 5.
Eram la munte cu nişte prieteni. Instalasem cortul şi ne-am culcat. În toiul nopţii am auzit un zgomot, şi am deschis puţin cortul să văd ce e. Era un urs cu şase picioare. Apoi eu eram ursul şi intram într-un cort. În cort erau studenţi şi nu erau speriaţi de mine. Apoi la fundul cortului era intrarea în alt cort. Şi tot aşa mergeam prin corturi (erau roşii) până am ajuns pe o pajişte însorită. Acolo am prins un fluturaş şi l-am strivit cu mâna. Mi-a părut rău şi am răcnit. Un poliţist a început să fugă când m-a văzut, dar prin pădurea mică. M-am dus după el să-i spun că e pădurea greşită. De fapt trebuia să alerge prin pădurea verticală de la capătul muntelui.

Vis 6. Eram în raiul fluturaşilor, şi Sfântul Petre fluture îmi dădea o bancnotă de zece auri.

Vis 7.
Mă chema Petre şi ţineam o casă pentru droguri (cum sunt în China casele cu opiu -- nush cum se numesc -- crackhouse?). Un om fluture a intrat în zbor şi s-a aşezat. I-am spus că e patruzeci de auri, mi-a dat o aripă, i-am adus drogul şi i-am dat restul o bancnotă de zece auri. Apoi am intrat într-o cămăruţă unde ţineam drogurile. Un balaur verde le mâncase pe toate şi a început să scoată pe nas curcubee (curcubeuri? curcubăi?). Am scos un briceag şi căutam cuţitul ca să-l omor, dar n-aveam decât linguri, furculiţe, linguriţe, fulguriţe, furcuri si linguliţe (scria pe ele).

Vis 8. Aveam o fermă de poliţişti şi pe ascuns creşteam ilegal balauri de toate culorile.

Interpretări: Încă niciuna. Lăsaţi la comentarii sau pe mail.


Frank Zappa - Pygmy Twylyte


Saturday, August 15, 2009

Pseudovis 7

Visător: Pedobear

Am visat că aveam un ceas digital care îmi punea întrebari indecente, aşa că mă duceam să caut un ceas mecanic.

Interpretator: Guru Mahayam Bharatajara

Eterna luptă a preferinţelor. Mecanic sau electronic? Numere sau limbi? Nu fiţi indecenţi. Bănuim indecenţele la care pacientul nostru a fost supus. Se ştie că ceasurile electronice, în vise, au un comportament mult mai degenerat şi mult mai pervers faţă de cele cu limbi. Sunt totuşi, relativ cuminţi, pe lângă spurcatele de mausuri sau mult-prea-decadentele bormaşini. Ceasul digital enunţa tema autoerotismului, “digital” implicand utilizarea degetelor.
Ceasul mecanic are dubla funcţie. Una, este un mecanic, un meşter care repara, care drege. Şi a doua, este actul procreativ. Secsuiala în cea mai animalica forma. Făcuta mecanic. Iată subiectul nostru migrând de la indecenta actului solitar spre un act copulativ care pretinde reciprocitate. Fie şi mecanic, mai bine decât manual.
Se recomanda mânuşi de şmirghel şi multa bafta!

The Shin - Ritsche

Pseudovis 6

Visător: Steve McLion

Mergeam cu un tractor. Pe drum erau capre, şi le călcam fără să-mi fac griji. La un moment dat am dat de o capră de fier. Am intrat în ea cu tractorul, dar de data asta nu puteam să merg mai departe. Am coborât, şi în loc de capră era un copil lovit. Am pus mâna pe el şi avea consistenţa cărnii de mici. Nu puteam să-l iau de acolo, şi atunci m-am gândit că mai bine îl pun la foc să se solidifice din nou.

Interpret: Dottor Miguel Vartehario

Pacientul este clar perturbat. Prezenţa cărnii de mici indica fie gânduri carnale vizavi de băieteii malnutriţi, fie o masă abundentă înainte de culcare. Sau chiar în timpul somnului. Nu poţi să refuzi un mic. Nu-i frumos. Decât dacă ţi-e frică de trichineloză. Sau salmonella. Sau de mizeria în care e ţinută carnea. Dar divagăm... Tractorul este în mod clar simbolul tatălui, nu aprofundez aici din pricina lipsei de spaţiu şi de coerererenta. Dar vă zic io că este. Caprele sunt subconştientul colectiv, prin care un tractor poate trece, în mod ironic, ca prin brânză. Nu cunosc tractoare care sa treiere brânza, dar nici capre de fier care să se transforme-n copii, aşa că îmi permit licenţe poetice. Copilul lovit este chiar el. Pacientul. Problemele cu tatăl vin, aşadar, din lipsa de compasiune a acestuia din urmă pentru capre. În special cele flecite de tractor. Resolidificarea copilului prin barbecuire este metafora reîntregirii sale şi călirii în focul patriarhal. Sau matriarhal. Depinde de chibrit, de grătar, de cărbuni, eh, complicat....
Recomand sedarea pacientului, regimul lapto-ovaro-vagi... hm hm, vegetarian, impreună cu sfeştanii regulate. Se vor evita caprele şi micii.

Zakir Hussain - Nines Over Easy

Pseudovis 4 & 5

Visătorul: Orăşel Neciobănescu

Am visat o fată gravidă. A zis că e copilul meu. Mă simţeam oribil, nu vroiam să fie ca mine un copil.

Pe malul mării stăteau aliniaţi oamenii. Un sergent trecea pe la fiecare, le scotea nasul, se uita înăuntrul nasului, apoi îl punea la loc. Majoritatea erau ok, unii aveau un pic de mizerie şi le atrăgea atenţia. Când a ajuns la mine m-a tras de nas şi mă durea şi nu se detaşa. A zis că ce caut aici daca nu ştiu să-mi las nasul?! M-am trezit cu erecţie.


Interpret: Doftor Mihail Vârstejaru

Posibil ca cele două vise să fie complet separate. Posibil să fi scris o cacofonie în propoziţia de dinainte. Posibil. În primul segment, pacientul se trezeşte în ipostaza de tătic involuntar, ceea ce dogma creştină a numit „Iosephus Immaculatum” de la cel mai celebru tătic involuntar al istoriei. Partea interesantă este nu neapărat grija faţă de prunc (mânca-l-ar taica), ci faţă de lume. Autorul scârbavnicei impregnaţiuni nestăvilite de perdeaua sacrosanctă a cauciucului nu este îngrijorat de ideea de a fi tată, nici de fertilitatea curios de mare deţinută. Nu. Pacientul nostru se teme pentru soarta lumii. Nu doreşte ca lumea să mai suporte încă un EL. Nu ar vrea ca oamenii să se mai confrunte odată cu ceva asemănator lui. Dar oare asta este totul? Sa fie el îngrijorat în mod altruist şi psihopomp1 de soarta lumii? Saaau să fie el îngrijorat de propria-i unicitate? Un fiu uzurpator al locului său de drept? Ei bine, poate că avem de-a face pentru prima data cu ceea ce doresc a boteza sindromul „Tata lu' Oedip”. Nu este al lui, ci al tacsului său. Concluzia mea este că pacientul trebuie reţinut, muls de bani într-o instituţie mizeră şi administrat un tratament extrem de costisitor bazat pe radacină de valeriana şi coajă de ou de pupăză. Şi clisme zilnice, fireşte.


1 Poate nu ştiu exact ce înseamnă, dar sună potrivit, nu? Să nu adormiţi niciodata la orele de psihopompică si pneumofagistică, sfatul meu, că vă faceţi de râs dup' aia...


Michel Al Masri - End of the road

Tuesday, August 4, 2009

Pseudovis 3

Leu Puteasmec, tânăr pasionist, 19.54812 ani:

Mergeam prin pădure. La un moment dat am dat de trei flori: una albă, una roşie, şi una pe care scria
FLUARE ALBAXTRĂ de MIHĂI EMINEXU. Am învârtit de floarea albastră şi a curs apă rece. Am învârtit de floarea roşie şi a curs apă caldă. Am învârtit de floarea albă şi a curs lapte, în care erau multe insecte hrănitoare. N-am vrut să mănânc insectele, de milă, şi am întrebat-o pe una “Care este?”. Ea mi-a răspuns: Mergi la capătul pădurii, unde este o casă. În acea casă locuiesc doi copii din litere. Literele de pe frunţile lor formează cuvintele: HANSEL şi GETA. Când merg, ei lasă în urmă litere, ca să nu se piardă. M-am uitat pe jos, şi era un şir de litere. Scria: Hai liberare! AMR forever.


Salvator Dali, interpret:

Acest Vis poate interapretat de oricine folosind Tabelul Grafic Matematic patentat de Domnul si Salvatorul Nostru, Salvator Dali. Disponibil la orice consignatie impreuna cu caseta audio. Binecuvantat este Numele Lui.

In primul rand se poate observa cu claritate faptul ca observatorul visului, specificat de acum nainte ca O.V., poseda mijloace de locomotie facile si este complet liber de orice griji intr-un mediu (posibil) aspru all naturii. OV nu se taraste, nu culiseaza si nu curge. El merge. Deci putem deduce ca mediul visului este cunoscut lui O.V. SAU (repet - SAU) OV actioneaza dupa un rationament Laplace-ian determinist iar el este complet iresponsabil de orice actiune (devenita REactiune) in cadrul visului. Voi contrazice acest argument de dragul de a ma auzi vorbind mai incolo.

Dar visul lui OV nu este conditionat de determinism deoarece el DA peste 3 flori. Nu ajunge la ele cauzal ci pur intamplator. Ca o nota alaturata se poate spune ca putem determina viteza lui OV SAU directia sa DAR niciodata pe amandoua odata. Deci OV viseaza cuantic. El ciocneste (cioc!) particula 3 flori (pe care le vom nota de acum inainte ca 3F) declansandu-se o reactie din partea sa(!)!

Putem spune sigur ca OV este de o natura inferioara, el reactioneaza nu actioneaza. Ce dobitoc. Prima reactie este chiar demna de mila. El nu miroase florile. El le identifica, le studiaza cu ochiul rece al unui savant (probabil al lui Laplace insusi, insusit dintr-un vis homoerotic anterior), le citeste si le clasifica discriminand astfel Creatia. Rusine!

Avem asa: particula 3F = #FFFFFF + #FF0000 + #0000FF;
Introducand in calcul variabila OV totul o ia razna fiindca constanta #0000FF este radical schimbata ea nemaifiind o constanta deci ce pzida ma-sii e? Daca ne luam dupa meta-translatia lui OV, floarea nu mai e floare. Nu mai e nici macar o valoare hexadecimala constanta. Ea devine o formula. Iata. Priviti.

FLUARE ALBA X TRA d MIHAI EMINE X U. Sa descompunem la loc in valori hexadecimale reversand procesul absolut cretin initiat de perceptia lui OV.

FAE (4014) ABA (2746) x A (10) D (13) A (10) EE (238) x nimic (0)

Deci cum o dam, cum o scoatem, floarea aceasta este nula. Ma pis pe ea.

Partea interesanta urmeaza, fiindca OV invarte de ceva ce nu exista si apare ce? Apa rece. Acest secret trebuie aflat cu orice pret, spre beneficiul multor tari subdezvoltate. Eu voi fi Salvatorul lor si slavit va fi Numele Meu. Apoi lucrurile se intorc la loc in tarcul creat de legile fizice si anume: apa calda curge dintr-o floare de culoare CALDA. OV apoi mulge ultima floare. Ignorand implicatiile subconstientului si complexele Oedipale putem cu usurinta stabili ca floarea alba cu lapte in discutie nu este alta decat "Hoa Sua" (Alstonia angustiloba) o specie de planta din Vietnam numita si copacul Pulai. Cum zice englezul, nu va cac. In seva zisei plante se aflau insecte parazite fara intoleranta la lactoza. Bravo lor.

Apoi OV manifesta sentimente de compasiune benevolenta (probabil OV se considera un fel de Bodhidharma) si nu sacrifica bietele fiinte inconstiente. Oare?! Ne este revelat imediat ca cel putina una din ele este sentienta (probabil Salvatorul Lor si Colegul Meu) si raspunde la parola lui OV (parte dintr-un faimos haiku balcanic: Pune bani / pe bani / in Balcani / care este).

OV este indrumat spre un ipotetic capat al padurii, nu ii este specificat care. Muist criptic. Acolo el va gasi un establishment unde coabiteaza doi minori. Speram doar cei doi practica coabitus interruptus, pentru binele lor. Ei par a fi fost tatuati pe frunte cu propriile nume SAU fiecare cu a celuilalt. In primul caz vorbim de gemeni asexuati cu tulburari de memorie. In al doilea caz putem renunta la ideea de gemeni asexuati. Deocamdata. Aparent tulburarile de memorie sunt persistente si probabil de scurta si lunga durata (medie ca sa facem o medie), fiindca ei folosesc tot litere pentru a naviga imprejurimile. Acesti copii trebuie ca sunt foarte cititi minca-i-ar mama. Ptu! Privind in jos (nu pe jos cum sustine OV, josul este o notiune abstracta infinita) descoperi aranjari ale acestor litere de natura vandala vizigota, probabil pre-dinastica. Inscriptia tulburatoare "Hai liberare! AMR forever." enunta ciclicicismul ciclic al perindarilor celor doi Atlasi ai literelor. Doar Eu, Salvatorul Lor, i-as putea salva slavit fiindu-mi Numele.

Pseudovis 2

Stella

Urcam nişte scări, dar nu ştiam unde sunt. Am întrebat o femeie care urca şi ea unde mă aflu şi a zis să plec că acolo e un spital de copii. Am privit în jos şi mi-am dat seama că urcasem sute de scări, erau aşezate în spirală. Am intrat într-o toaletă unde m-am întâlnit cu un cunoscut şi m-a luat pe sus, adică nu mă lăsa să ating podeaua. Ştiam că e un cunoscut, dar arăta altfel decât de obicei şi la fel şi eu.


Interpretat de Dr. Ing. Nea. Laque

Deci ă acest vis al domnişoarei Stella se prezintă sub forma unor fraze aşezate una după alta, separate prin puncte. Visul conţine diacritice, un binecunoscut semn prevestitor al sarcinii. Stella este evident gravidă, după cum se poate vedea din cuvintele: “lă. Am intrat într”. Stella este o pacientă atrăgătoare, care doreşte să-şi seducă terapeutul. Terapeutul este şi el atrăgător, şi doreşte să-şi seducă mama... pardon, pacienta. Freudian slip. Sutele de scări simbolizează în mod abstract scările care duc la apartamentul terapeutului, unde terapeutul o ia pe sus, o pune în pat şi nu o lasă să scape de acolo, mai bine zis să atingă podeaua. Cunoscutul arăta altfel decât de obicei deoarece terapeutul tocmai şi-a dat seama că ar fi un pic cam ciudat să facă sex cu o gravidă.

Pseudocarte de vise închipuite, vol. 1, cap. 1, partea 1, vis 1

Visătorul, domnul ZD, tânăr de douăzşceva de ani:

Eram pe un şantier. Două femei cu cască ridicau o bârnă de lemn pe care scria:

EUOFOBIA

din spate a venit un bărbat dublu. El le-a apucat pe femei de cap şi a tras în sus. Au ieşit cu tot cu coloană vertebrală. Coloana femeii din stânga s-a transformat într-un balaur roşu, şi coloana femeii din dreapta s-a transformat într-un balaur verde. Ei s-au muşcat de coadă unul pe celălalt, formând un cerc. În cerc ardea o flacără eternă.



Interpretarea Dr. Ing. Psih. Etc. Miguel Varteharian:

Şantierul este însuşi omul. Cu literă mare, pardonemua, Omul. Adică subectul care visează. În mod normal, l-aş interpreta ca pe ceva constructiv, câmpul pe care se definitivează munca individului. Dar n-am chef. Vreau să-l interpretez ceva mai nasol, aşa că o să spun că şantierul este starea cea mai proastă a omului, nu din pricini de prejudecăţi stereotipe muncitoareşti, ci din etimologia cuventului. „Şantier” după cum bineştim, derivă de la „şanţ”. O multitudine de şanţe şanţi se numeşte şantier. Cu alte cuvente, subiectul nostru a ajuns nu numai în starea de şanţ, ci mai rău, în aceea a şanturilor multiple. Aşa cum un beţi deţine mai multe cărări pe care merge, la fel şanţălăul bate toate şanţurile, nu numai unul singur. Cele două femei cu cască şi o bârnă-n mijloc sunt simboluri cât se poate de falice şi respectiv, testicoidale. Dar nici de asta n-am chef că e prea uzat, aşa că voi interpreta cele doo femei ca partea feminină, respectiv, partea feminină, a individului. De ce are o dublă parte feminină? Nu ştiu, poate pentru că este Vineri, saaaau, pentru că vine un bărbat dublu din spate. Bărbatul este Conştiinţa, este vocea raţiunii care dezrădăcinează conceptele euofobe, sau in cazul nostru, despineză, deşiraspinăruieşte...devertebrează!

Balaurul roşu si balaurul verde, înafara trimiterii clare la simbolismul alchimic din tratatele lui Eleazar, Flamel si Basilius Valentinus, reprezintă cele două mari concepte operative feminine: cresteşea si descreşterea, zarzavatul şi menstra. Ambele sunt ciclice, ambele inevitabile...ca si cercul.

Monday, July 27, 2009

Monday, July 6, 2009

il veninoso

soldaţii mărşăluiau
şi cum mergeau ei aşa, au intrat într-o pădure
regele a zis
we'll camp here for the night
dar când m-am trezit nu mai era niciunul
şi eu eram pe o plajă
îmbrăcat în zdrenţe



şi am început să caut de mâncare
am găsit nişte banane, nuci de cocos şi portocale
mă simt aşa dezbrăcat matildo
mă muşcă muştele păianjenii albinele mierea urşii
aş da o bucată din mine să fiu prieten cu un urs
trebuie să-mi fac haine ca să pot merge în pădure
sunt un copil fraier şi sunt fascinat de formele şi culorile din pădure
fără să ţin cont de pericolul lor
dacă mă muşcă un păianjen fac febră şi delirez
poate mor
poate nu mor
poate mă papă ursul în timp ce delirez
poate doar mor
fără delir
aşa
dintr-o dată
fără să mă muşte păianjenul

am făcut un foc
e focul meu
lumina lui e umbra civilizaţiei
din spate vine un urs negru
doar ochii şi nasul le pot vedea lucind
el cere satisfacţie alimentară
acum aş vrea ca o pasăre albă şi o pasăre neagră să-mi ia trupul şi capul şi să zboare în altă parte

the swingers eyepatch club

unii oameni au două mâini
alţii au doar una
eu am doar o inimă

dinner was fantastic
there was food
and dinosaurs




dans le sepulchre c'est ma identité
mais le sepulchre c'est mon tombe










Frank Zappa - Dog breath, The year of the plague


the damage is done

Sunday, June 28, 2009

beer milk

The egyptian mommies will cry for their unborn kings
Without roots without wings
I'll mark my territory with dry tears
And sing a silent song for your ears.

Prem Joshua - Sky Kisses Earth



Weezer - Undone (The Sweater Song)

Friday, June 5, 2009

când închid ochii şi mă uit la cer
văd doi delfini albaştri - adam şi eva
care evoluează în îngeri
şi dau drumul lumii.

Nitin Sawhney - Fragile Wind



Nitin Sawhney - Falling Angels

Thursday, May 21, 2009

the church of salvation was lowered underwater

un om a venit şi ne-a luat casa
şi ne-a lăsat în pula goală
apoi ne-a luat şi pula şi
ne-a lăsat în curul gol

la cur aveam un mare zâmbet
ce spunea

ce-o să se întâmple în apoi
cu sufletul tău rănit

John McLaughlin - Lotus feet

Tuesday, April 14, 2009

The shower is your friend, people.

Service your body if you want it to function 
Exercise and build up your strength now 
Go to sea and learn how to swim 
If you can't afford going to a gym 
Buy a piece of rope.
*







bbbQQQ
paracetamolo
modafenissimo
efedrina!
LEGAL DRUGS!
ASK ME HOW!

Monday, April 13, 2009

no porking


vai
ce poetic
îngerii au un preţ
şi Iisus mă îndeamnă
să nu parchez
să merg înainte
cu viaţa

Saturday, April 11, 2009

Premiul

Iar ăsta e desenache care l-a câştigat Adina la concursul respectiv.

Aaaai de capu nostru... :D

Hai spor şi baftă şi ce mai vrei matale.

Thursday, April 9, 2009

Friday, March 27, 2009

The Path

There's always something that bothers me about computer games. Most of them are about shooting/killing. That might be fun for a while, but it gets old soon. Some of them have puzzles, but even those are boring, since all they require is thinking. Well, now I've come across a game that doesn't give you that, but gives you so much more.

The Path, a "short horror game", by Tale of Tales. It's the strangest thing I've come across.



I'm not going to spoil the experience and story for you, you should try it yourself. It has kind of high system requirements:

Windows XP or Vista, 2 Ghz CPU, 1 GB RAM, 256 MB VRAM, recent Radeon or Geforce videocard of x6xx type (no integrated graphics)

Zoinks! That's actually my current hardware, except I have a GeForce 8400 GS.

But I think you can tweak the graphics down so it will work on a lower-end machine too. However, be aware that disabling post-processing really takes some expressive force out of it, and the mood might get across harder.

It's only ten bucks, so go ahead and get it.

It's a strange game, it's based on the Little Red Riding Hood story, but it's a lot darker. I don't recommend it if you're suicidal or simply don't know how to heal yourself (self-therapy). For me, it was an experience of living certain emotions, a mix of "what's it like to be a girl?" and "lost in the forest". The forest is not void of content, yet it is kind of void of obviousness (the kind of obviousness you get in regular games, if you're into comparing). The music really sets an odd mood. I think some people might call it depressing, but this wasn't the case for me. For me it was rather an 'unclear' mood. Something worth going down into. They're my feelings, and the game just brought them to the surface. Am I alone in the forest? What about these wolf people? The game is so strange and non-obvious, that it makes you ask yourself questions. It doesn't even tell you what to do. You have to use your empirical exploration skills to find out what it's about, what all the symbols mean, why those things appear on the screen, and so on. And even when you figured it out, there's still mistery to it. I'm afraid to spoil the experience for everyone, so I won't write about my findings in the game.

I recently had a dream which included trees, and trees are a motif in the game. After playing it, i had a dream about the game (I was in the forest, and I could switch between two internal states (feelings?) somehow. It's fuzzy). I think this game is different in that it actually relies on feelings rather than thinking. There's little logic, and mood galore :D

The graphics are very nice. From 2D screen decals to the foliage on the trees and plants which is actually hand-done (not just taken from photos), from the girls' animated models to the logo art and the other patterns you get to see in the game.

Looka that!


It has a few bugs though, sometimes you can get stuck in the map, especially when there are some automated animations that leave you in a spot on the map. Also, sometimes you can walk through the trees. That's mostly ok, since they only occur like 2% of the time.

I spent all night playing it, stayed up till 6.

I kinda feel like a shitbag, only writing 10% of what I experienced with the game, plus I don't usually write in english, but the downside with games is that you can usually find spoilers/walkthroughs on the internet. So I'll just stop here :)

Thursday, March 19, 2009

hooya!




Smashing Pumpkins - The Aeroplane Flies High


Korn - Hold On


Smashing Pumpkins - The end is the beginning is the end
arena rotundă
la fund este lavă
trebuie să mergi pe marginea conică
pentru a ajunge pe o platormă
de unde se face o intrare
care duce în
camera cu plugin-urile tale
din restul jocului
cu răţoiul donald

Monday, February 23, 2009

apiculturism. poem cu ilustraţii

Fig. 1: Boobarella


love is pain
i will give you all my love
and watch you twist and scream
eu am scris-o pe asta
poetic, nu?
ca virgulă
căldura sentimentului de lapte vărsat
deasupra căruia putem să plângem
we can cry over spilled milk, honey
deci honey înseamnă
iubi
şi
miere

îmi place de tine miere muiere
eşti ca
ăă (ceva original, ia să vedem...)
mierea de dulce şi
amestecată cu salivă de albine
şi acum
o metaforă care-ţi va rupe faţa

când te gust
o mie de albine
mă scuipă şi mă înţeapă

Saturday, February 21, 2009

în furia mea
am vrut să extrag esenţa de cocoş
din tinctura de găină
lăsând-o să se evapore până la moarte
ca astfel ferma să dea faliment

dar ne-a prins poliţia
şi au spus
arest opţional
cine vrea poate să plece

Saturday, February 14, 2009

hoo2 - the unprize

concursul al doilea s-a sfârşit. n-a câştigat nimeni. ruşine.

deci nenea din imagini se intitulează Zakir Hussain. Este puiul lui Ustad Alla Rakha, care cânta în concerte cu Ravi Shankar, care l-a învăţat pe George Harrison să cânte la Sitar.

Zakir cântă la tabla. Tabla e un instrument muzical clasic indian, compus din două tobe:


care sună cam aşa:



Uneori în timpul concertului, artistul rosteşte notele în loc să le producă cu instrumentul.

(tot concertul)

Şi un pic de teorie, cu Ravi Shankar şi Ustad Alla Rakha:


cam tâmpiţi americanii ăia care aplaudă exact când nu trebuie.

Ei, asta e mă puişori. Dacă spunea cineva "tobe" tot era bine. Mai încercăm data viitoare.

P.S. Adina, care a câştigat la celălalt concurs, are un bloguleţ.

Monday, February 9, 2009

hoo #2

Ok, concursul cu numărul numărul doi.

Nenea din poze cântă şi compune muzică.

La ce instrument cântă dînsu?




aici e cu ta-su:

pozele sunt de când era mai tânăr, dar tot cam aşa arată şi acum.


Premiul constă într-un desen înmânat personal.

Spor şi baftă şi whatever!

Saturday, February 7, 2009

HELLO FRIEND

il palazzo
(work in progress)


inspirat de Mormântul lui Humayun, din Delhi





mă trotinetă, nu-i uşor să fii călugăr







Ren & Stimpy - Col Backwash's Chicken in a Drawer


Bikram Ghosh - Tandav


Phoenix - Negru Voda


Anoushka Shankar and Karsh Kale - Sea Dreamer (feat. Sting)


Frank Zappa - REDUNZL